Despre Prietenie, în aceeaşi viziune



          Acum câteva zile îi arăt unui coleg primul meu articol din blog. De obicei nu iau în seamă încurajările de genul: “Super tare blog!”, “Chiar te pricepi!”, dar părerea lui a fost cât se poate de binevenită, pentru că e un adevărat maestru în ale scrierii (şi el :)). Pe lângă faptul că a rămas complet impresionat de organizarea ideilor şi de modul armonios cum se îmbină cuvintele, mi-a spus că aş putea scrie o carte în doar o săptămână. Drăguţ… 
          Nu pot scrie oricând. Am nevoie de micile mele secrete pentru a alunga plictiseala de zi cu zi: un playlist cu melodii triste (pe care intenţionez să-l pun la punct de mai bine de 2 luni), o cameră goală şi, bineînţeles o atitudine negativistă. Reţeta ideală pentru mine şi ideile mele.
          Mă gândesc să vorbesc despre prietenie. Dar totodată îmi trece prin minte şi ideea că este un subiect atât de complex, încât sunt absolut sigură că aş putea spune multe şi în acelaşi timp mai nimic. Oricât m-aş strădui, esenţialul nu-l pot spune eu sau altcineva. Pentru că esenţialul există în fiecare dintre noi. Cred că în clasa a patra m-am confruntat întâia oară cu ideea de prietenie. Până atunci habar n-aveam că există, dar mai ales ce-o fi aia(?!). Simpla şi banala compunere de atunci: “Cel mai bun prieten” m-a pus serios pe gânduri şi, fiind doar un copil, nu i-am acordat prea mare importanţă. Eram mai mult entuziasmată de computerul în faţa căruia am fost pusă pentru prima dată pentru a scrie mini-compunerea. A fost într-adevăr o performanţă – 5 rânduri banale în care am spus ceva de genul: “E prietena mea cea mai bună pentru că ne înţelegem bine şi în fiecare zi mergem împreună spre şcoală.”
          Fiecare lucru e bun la vremea lui. Dar puţini sunt aceia care mai cred în prietenie. Unii spun că nici nu ar fi existat aşa ceva. Într-o lume gata să apună, cele mai întunecate gânduri devin cele mai puternice arme împotriva sentimentelor. Şi fiindcă viaţa ne tratează ca pe nişte jucării, continuăm să trăim în acelaşi neant distrugător de vise. 
          Prietenie – analogie între stratificarea socială şi cea comportamentală. Ce înţelegem, de fapt prin prieteni? Pun pariu că toate definiţiile din lume, la un loc, n-ar putea explica noţiunea de “prietenie”, oricât de complete ar părea. Fiecare om trebuie să fi avut cel puţin un prieten şi să fi fost la rândul său prietenul cuiva. Toată viaţa căutăm copii ieftine ale personalităţii noastre, în încercarea de a ne identifica complet cu ele. E simplu. Le numim prieteni, dar sunt doar simple persoane care, din obligaţie şi bun simţ acceptă să împărţim cu ele temerile, problemele, bucuriile, minciunile, speranţele, aiurelile. Nici vorbă că le-ar păsa câtuşi de puţin. Continuă să se prefacă interesaţi de toate aceste nimicuri – nu mă întrebaţi de ce, pentru că nu ştiu. Fiecare aleargă în felul lui mereu după ceva…
          Copilăria este perioada în care apar primii prieteni. Dacă nici la vârste fragede nu putem lega o prietenie adevărată, şansele sunt minime ca acest lucru să se petreacă mai târziu. Mai târziu începe “viaţa reală”, unde simplele activităţi ca: mersul la şcoală, jocurile sau un somn bun, vor fi înlocuite cu imaginea perfectă a adultului capabil de a-şi controla singur destinul.
          Încrederea, reciprocitatea, sprijinul, confidenţialitatea şi sinceritatea nu mai sunt astăzi elemente definitorii ale prieteniei. Chiar mi-a trăsnit prin minte ideea de a folosi DEX-ul. Şi asta am şi făcut. Trebuie să recunosc că ce am găsit m-a amuzat un pic: PRIETENIE – Sentiment, de obicei durabil, propriu relaţiilor dintre prieteni. Sintagma “de obicei durabil” prefer să nu o comentez.
          Sunt momente în care greutăţile şi problemele zilnice ne pun la încercare capacitatea de a le face faţă. În acele momente avem nevoie de un umăr pe care să plângem. Unii dintre noi, mai norocoşi, au mai mult de un prieten căruia să-i spună tot ce apasă greu pe suflet. Alţii, mai ghinionişti din fire, preferă să nu împartă cu nimeni problemele lor. Nu pentru că nu vor, ci pentru că nu au pe nimeni care să-i asculte. Dar Voi, cei care mai aveţi prieteni, nu îi alungaţi din suflet, nu îi uitaţi. Iubiţi-i pentru ce sunt, şi nu pentru ce aţi vrea să fie. Iar cei care cred că au pierdut un prieten, să se mai uite o dată înapoi. Învăţaţi să iertaţi, căci altfel s-ar putea să fie prea tarziu.
          Acest articol a fost scris în speranţa că încă mai există prieteni adevăraţi. Este pentru cei care au avut nevoie de un sprijin. Pentru cei ce îl au, dar şi pentru cei ce încă îl aşteaptă. Pentru cei fericiţi şi trişti deopotrivă; bogaţi şi săraci; învingători şi învinşi. Dar mai ales pentru prieteni…


 Notă: Când azi Diavolul dictează cum să-ţi trăieşti viaţa, tu zâmbeşte-i ironic mâine, spunându-i că eşti propriul tău stăpân.

19 comentarii:

Anonim spunea...

foarte interesant comentariul tau...si "cel putin extrem de adevarat"...numai ca mie imi pare putin cam pesimist ,cel putin, eu observ o atitudine negativista asupra vietii tale ...cred ca ar fi bine sa incerci sa te asculti...pentru ca ceea ce ai spus este foarte adevarat...si
*"Un om intelept isi schimba parerea, un prost niciodata . (proverb spaniol)",
**"Cu cat judeci mai mult, cu atat iubesti mai putin (Honore de Balzac)",
***"“Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi este superior prin ceva. De aceea încerc să învăţ câte ceva pe lângă fiecare.”
.ASTA E ESENTA ....A FI SAU A NU FI...

Anonim spunea...

in primul rand vreau sa te felicit pt maturizarea de care dai dovada in cuvinte....ceea ce incerci tu sa ne insuflii p-aici nu mai are caracterul unor scriieri de amatori...(imi pare rau ca eu nu pot pastra « echilibrul » acela de care spuneai mai jos), incepe sa capete noi nuantze ce se aseamana poate cu invataturile pe care ni le dadeau intotdeauna oamenii mai mari, persoanele cu adevarat mature din imprejurul nostru(suntem de varste apropiate :P), care intotdeauna erau plictisitzi de viatza lor sh experientzele prin care trecusera.... mereu imi povesteau pe acelashi ton ushor negativist, caci spuneau ei ca viatza inseamna problema sh alte situatzii limita.... :-@ nu-i prea iau in seama caci inclin mai mult catre optimism.....dar u chiar pari a avea ceva din mentalitatzile alea....sh poate ca nu e asha bine...ink eshti « mica »...ai grija cum profitzi de ultimul an pana la majorat, ca poate de atunci chiar nu o sa mai potzi da inapoi, sa mai traieszhti putzin copilaria sh, de ce nu, poate iti mai schimbi din conceptii (cum scria sh mai sus ca un om inteligent ishi mai schimba gandurile)
oricum dupa ideiile unui om optimist(yo :P) nu viatza ne trateaza ca pe nishe jucarii sh noi inshine ne jukm cu noi ; ne tratam ca pe nishte marionete incercand sa ne implementam anumite caractere, ce poate sunt doar fatzade ale realitatzii ce se afla in adancul nostru. Sh poate cine shtie, nici u nu eshti ceea ce vrei sa pari, ci doar incerci sa faci din tine o papusha evil, o marioneta a jonglata de nishte conceptzii (sau concepte) de moment...
...cat despre vise, sh ele fac parte din noi sh sunt legate la capatul unei atze din marioneta pe care o concepem sh din pacate de multe ori unii ca tine poate uita sa mai traga de atza aia, sa le inaltze, sa le elibereze....

Anonim spunea...

:) cine ar putea sa te mai contrazica tocmai pe tine.. poate decat daca cititorul trece peste uimirea si impresia pe care o lasi dupa asemena idei si cuvinte. E un adevarat articol, bine 'hranit' si dezvoltat. Cum ti-am spus si pe mess, nota 10, numai partea sau ideea de ne-existenta a prietenilor adevarati mi se pare un pic cam dura :) Poate ar trebui sa reevaluezi sau sa realizezi ca nu toti sunt unul si unul - toti. Oricum, BRAVO!

Anonim spunea...

bravo...

Anonim spunea...

I want to share with you today one of those great moments,
when you suddenly experience a life changing burst of
clarity. When suddenly the answer you're searching for
becomes so obvious - it's right there in front of you, and
all you can say is "Wow! Why didn't I realize that before?" ...think about it.....

Anonim spunea...

"Happiness lies in the joy of achievement and the thrill of creative effort." Franklin Roosevelt .the same anonim

Anonim spunea...

"When people yearn with all their hearts
For just one treasure far away;
They close their eyes to countless joys
That crowd around them every day." Anonymous

Anonim spunea...

"We can change our lives. We can do, have, and be exactly what we wish.”

Anonim spunea...

"Beliefs have the power to create and the power to destroy. Human beings have the awesome ability to take any experience of their lives and create a meaning that disempowers them or one that can literally save their lives."

Anonim spunea...

"Action is the real measure of intelligence."

Anonim spunea...

Vor exista mereu oamenic are te vor rani, asa ca trebuie sa-ti pastrezi increderea si doar sa ai mai multa grija in cine ai incredere si a doua oara. - Gabriel Garcia Marquez

Anonim spunea...

Exista intotdeauna un mic gol in prieteniile cele mai depline, ca in ou. - Jules Renard

Anonim spunea...

Cand nu mai am putere inchid ochii si realizez ca prietenii mei imi sunt energia mea. - Necunoscut

Anonim spunea...

Prietenie înseamnă să fii alături de prieteni nu când au dreptate, ci când greşesc.

Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.

Un prieten este o persoană care ştie totul despre tine şi încă te place.

Ori ai multe idei şi puţini prieteni, ori mulţi prieteni şi puţine idei.

Prieten îţi este cel care te ocroteşte de prostii, nu cel care te îndeamnă la ele.

Un prieten este cineva care îţi dă libertate totală pentru a fi tu însuţi.

În vremuri bune, prietenii ne cunosc. În vremuri grele, noi îi cunoaştem pe ei.

Prietenia este o haină valoroasă care se curăţă când se murdăreşte, nu se aruncă la prima pată.

Prietenia constă în a şti că ai un ajutor în plus şi un necaz mai puţin.

Nu-ţi face repede prieteni, dar după ce ţi i-ai făcut, nu-i îndepărta repede de le tine.

Un trandafir poate ţine locul unei grădini, iar un prieten poate face cât întreaga lume.

Cu cât ne iubim mai mult prietenii, cu atât îi vom flata mai puţin.

Nu putem ajunge departe în prietenie dacă nu suntem dispuşi să ne iertăm unii altora micile cusururi.

Prietenia este confortul inexprimabil de a te simţi în siguranţă cu o persoană, fără a trebui să-ţi cântăreşti gândurile, nici să-ţi măsori cuvintele.

Nu lasa o mica cearta sa distruga o mare prietenie.

Prietenia este o plantă cu creştere lentă şi trebuie să îndure şi să reziste la şocurile adversităţii înainte de a fi îndreptăţită la acest apelativ.

Prietenia este o relaţie interpersonală care se bazează pe încredere, cinste, toleranţă.

Nu oricine ne surâde, ne e prieten.

Imi spunea mai ieri vecinul:
Prietenia e ca vinul;
Cu cat in timp imbatraneste
Cu-atat savoarea ii sporeste.

Nu da niciodată explicaţii. Prietenii tăi nu au nevoie de ele, iar duşmanii tăi nu le vor crede niciodată.

Critica cinstită este greu de acceptat, mai ales dacă vine de la o rudă, un prieten, o cunoştinţă sau un străin.

Anumite defecte sunt necesare pentru ca totul sa fie in regula. Ar parea ciudat daca vechii prieteni nu ar mai avea vechile ticuri.





Daca un prieten nu mai e, inseamna ca nici macar nu a fost...

Unknown spunea...

sincer nustiu ce as mai putea sp...(dupa asemenea comentarii) intr-un fel ai dreptate cred ca...anumite comentarrii de mai sus sunt dovada vie ca uni nu au curajul sau poate nu vor sa recunoasca adevarul...(ce ai sp u)cred ca ai dreptate privind prietenii...si cred ca cei care dau comentarii gen..."Un om intelept isi schimba parerea, un prost niciodata" de ce a ascris asta..considera ca esti prea dura..?poate ca esti cam negativista..pentru ca oamenii sunt obisnuiti sa li se dea sperante sfaturi sa l-i se vorbeasca mai pe ocolite...evitand adevarul...in schimb tu spui adevarul gol golut...si poate ca asta pentru UNII inseamna"negativismoricum imi place cum gandesti ..o sa ajungi departe sunt sigura:P

Cristiana spunea...

Excelent! Foarte interesant articolul, felicitari! Din nefericire prietenii apar tot mai rar si de obicei ii lasam sa treaca pe langa noi pentru ca nu-i observam.

Cristiana spunea...

Excelent! Foarte interesant articolul, felicitari! Din nefericire prietenii apar tot mai rar si de obicei ii lasam sa treaca pe langa noi pentru ca nu-i observam.

Anonymous spunea...

I want to share with you today one of those great moments,
when you suddenly experience a life changing burst of
clarity. When suddenly the answer you're searching for
becomes so obvious - it's right there in front of you, and
all you can say is "Wow! Why didn't I realize that before?" ...think about it.....

raithmario spunea...

:) cine ar putea sa te mai contrazica tocmai pe tine.. poate decat daca cititorul trece peste uimirea si impresia pe care o lasi dupa asemena idei si cuvinte. E un adevarat articol, bine 'hranit' si dezvoltat. Cum ti-am spus si pe mess, nota 10, numai partea sau ideea de ne-existenta a prietenilor adevarati mi se pare un pic cam dura :) Poate ar trebui sa reevaluezi sau sa realizezi ca nu toti sunt unul si unul - toti. Oricum, BRAVO!